Bolile Meningococice

Definitie

• Boli generate de infectarea cu bacteria Neisseria meningitidis.

Generalitati

• Patologie determinată de peste peste 13 de serotipuri cunoscute de Neisseria meningitidis, diferenţiate prin capsulele polizaharidice. Cele mai frecvente serotipuri ce pot determina boală meningococică invazivă sunt: A, B, C, W135 și Y.
• Serotipul A este o cauză majoră de boală în Africa sub-Sahariană, pe când în Europa predomină serotipul B.
• Meningococii sunt transmiși pe cale aerogenă prin picături Pflugge sau secreții nazo-faringiene de la persoanele purtătoare. Bacteriile se atașează de celulele mucoasei naso-faringiene unde se multiplică. La mai puțin de 1% din persoanele purtătoare acestea penetrează celulele epiteliale și intră în fluxul sanguin. La aproximativ 50% din persoanele cu bacteriemie meningococul traversează bariera hemato-encefalică în lichidul cefalorahidian unde provoacă meningită bacteriană.
• Perioada de incubație este în medie 3-4 zile, cu un interval de 2-10 zile.

Clinic

• Meningita este cea mai frecventă formă a bolii meningococice invazive. Semnele infecției meningeale sunt similare cu cele din alte forme de meningită bacteriană purulentă: debut brusc cu febră, cefalee, redoarea cefei, fotofobie, greață, varsături și stare mentală alterată. Meningococii pot fi izolați în sange în aproximativ 75% din cazurile de meningită.
• Septicemia cu meningococ reprezintă 5 până la 20% din infecțiile meningococice invazive. caracterizează prin: debut brusc cu febră, erupție purpurică, hipotensiune arterială, șoc, hemoragie suprarenală acută putând ajunge până la insuficiență organică multiplă.
• Forme mai puțin frecvente ale bolii meningococice sunt pneumonia 5-15% din cazuri, artrita 2%, otita medie 1%, epiglotita mai puțin de 1%.

Explorări de laborator

• Evidențierea meningococului se face în sânge sau în LCR
• Cultură bacteriană în medii îmbogățite Muller-Hintonsau de tip HYL selectiv
• Detectarea antigenului în LCR
• Metode serologice imunoenzimatice

Complicații și sechele

• Sechele psihice: cefalee, insomnii, depresii, retardare mintală, paralizii
• Surditate, stabism, prin afectarea nervilor cranieni
• Amputarea unui membru

Tratament

• Tratament antibiotic empiric cu antibiotice cu spectru larg ( a treia generație de cefalosporine, vancomicină) dupa prelevarea de materiale biologice în vederea stabilirii diagnosticului etiologic
• După confirmarea diagnosticului de N. Meningitidis se administrează Pencilină
• Tratament specific complicațiilor.
• Administrare profilactică cu Ciprofloxacină, Levofloxacină, Rifampicină sau Ceftriaxonă la contacții cu cei cu boală manifestă

Profilaxie

• Imunizare activă cu vaccin antimeningococic mono sau polivalent ( A,C,Y,W135)
• Antigenul capsular al meningococilor B nu este imunogen ca urmare nu se poate obține un vaccin pentru acest serotip.

Rata Mortalitatii

• Rata mortalității prin boală meningococică în România a fost de 0,052%ooo loc.
• Rata de fatalitate prin boală meningococică în România a fost de 14,5%.