Antraxul
Posted in AntraxulDefinitie
-
Este o zoo-antroponoză cauzată de Bacillus Anthracis, care se găsește în sol sub formă sub formă de spori dormanți. În condiții prielnice, se transformă în forma vegetativă și produce exotoxine cu efect letal.
Epidemiologie
- Răspândit pe întreg mapamondul, antraxul afectează în principal animalele ierbivore și ocazional, omul.
- Incidența bolii este rară la om fiind mai frecventă la fermieri, medici veterinari, lucrători care îngrijesc animale.
- Infecția este rară în Europa de vest și mai frecventă în Estul Mijlociu, India, Asia, America Latină.
- Zone endemice- Africa și Asia.
Etiologie
- B anthracis( bacilul cărbunos ) este un bacil Gram- pozitiv, imobil, capsulat care, în anumite condiții, produce spori foarte rezistenți. A fost izolat și descris de Koch în 1876.
- Se prezintă sub formă de bastonașe izolate sau reunite în lanțuri, cu capetele tăiate drept, cu diametru de 1-1,5 și lungime de 3-10 microni.
- Virulența este dată de capsula polipeptidică( care protejează bacteria de fagocitoză) și complexul de exotoxine produse de forma vegetativă : factorul letal, factorul edematos și antigenul protector( PA-imunizant).
Patogenie
- Boala afectează de obicei animalele ierbivore iar oamenii sunt gazde accidentale.
- Căi de transmitere: contact direct cu animale bolnave sau cu produse animale infectate, consum de vegetale infectate cu spori, pe cale aeriană prin inhalare, prin înțepături de insecte- musca- unul din vectorii implicați în răspândirea antraxului.
- Nu s-au raportat cazuri de transmitere interumană.
- Există posibilitatea contaminării în situații de criză( B. Anthracis-folosit ca armă biologică)
Tablou clinic
- Antraxul cutanat (pustula maligna). Este forma cea mai frecventă (95%)
Incubație 2-7 zile
Localizare frecventă : membre superioare, cap, regiunea cervicală
Prognostic bun în majoritatea cazurilor.
În 5-15 % din cazurile netratate – diseminare hematogenă
În cazuri grave- edem malign, stare toxică, edem extins, febră - Antraxul pulmonar – forma cea mai gravă
Frecvență – 5 % din cazuri
Incubație : 1-3 zile
Apare la persoane ce lucrează în industria pielăriei și textilă,
prin inhalarea sporilor din produse animale infectate( piele, lână)
Clinic : febră, tahipnee, dispnee, cianoză, hematemeză - Antraxul gastrointestinal Este forma cea mai rară de antrax- sub 1%.
Apare prin ingestia cărnii infectate, insuficient preparată termic
Clinic: febră, dureri abdominale violente, vărsături, diaree sanguinolentă
Diagnostic
- bacteriologic- culturi celulare
- serologic – Ig anti- PA(agent protectiv) – test ELISA- se pozitivează după 10 zile de la debut
Complicatii
- Septicemia – cu punct de plecare de la nivel cutanat, pulmonar sau gastrointestinal.
- Meningo – encefalita cărbunoasă
Tratament
- Izolarea și decontaminarea bolnavilor, dezinfecția sau incinerarea obiectelor infectate
- Chimioprofilaxie cu antibiotice – durata 60 zile
- Antibiotice recomandate: ciprofloxacina sau doxicilina
- Gravide și femei care alăptează: amoxicilina
- Rezistență demonstrată pentru cefalosporine III, trimetoprim, sulfisoxazol
- Cazuri severe: antibiotice i.v. și corticosteroizi
- Tratament cu Anticorpi monoclonali( față de antigenul protectiv al B.anthracis)
- Raxibacumab- indicat pentru formele de antrax pulmonar
Preventie
- Înainte de expunere: măsuri de protecție individuală( măști, mănuși, echipament de protecție)
- După expunere: decontaminare, chimioprofilaxie cu antibiotice
- Vaccinul AVA (Anthrax Vaccine Adsorbed) – SUA- nu este recomandat pentru populația generală ci doar pentru grupele de risc, înainte de expunere.
- Grupe de risc:
- adulți 18-64 ani care vin în contact cu animale/ produse animale/antrax în laborator
- soldați – în timpul Războiului din Golf, au fost vaccinați 150.000 soldați americani.
- Cale de administrare – intramuscular
- Schema de vaccinare – 5 doze administrate pe o perioadă de 18 luni cu revaccinare anuală
- Rusia și China au produs câte un vaccin cu administrare aprobată doar pe teritoriul național propriu.
- Schema de administrare- ziua 1 și ziua 10 apoi revaccinare anuală.
RESURSE