Diareea cu Rotavirus
Posted in Diareea cu RotavirusDefinitie
- Este o boala infectioasa acuta determinata de virusurile rotavirale, manifestata prin diaree apoasa, varsaturi, febra usoara si deshidratare, caracterizata prin grade de severitate variabile, de la forme usoare spre severe.
- Este prezenta mai frecvent la sugari si copiii mici, care pot prezenta un risc crescut de deces prin deshidratare.
Descriere
- Este un virus ARN dublu-catenar, apartinand familiei Reoviridae. Se descriu 7 grupuri antigenice de la A la G, grupul A fiind incriminat in 90% dintre infectiile umane.
- Serotiparea se face pe baza celor doua proteine de suprafata VP7 glicoproteina (G) si VP4 hemaglutinin proteaza.
- S-au identificat 14 serotipuri G (din care 10 apar la oameni) si 8 serotipuri P umane.
- Prin combinarea lor ar putea rezulta 80 de tulpini diferite de rotavirus uman, dar predomina doar 4 tipuri: P(8)G1, P(8)G3, P(8)G4 si P(4)G2.
Epidemiologie
- Se estimeaza ca 1,8 milioane de copii cu varsta de sub 5 ani, mor anual din cauza bolilor diareice, rotavirusul fiind responsabil de aproximativ 450 000 de cazuri.
- Copii cu varsta intre 6 luni si 5 ani sunt cei mai vulnerabili pentru aceasta infectie. Până la vârsta de 5 ani aproape fiecre copil din lume este infectat cu rotavirus cel putin o dată.
- În zonele cu climă temperată, infecţia se produce cel mai frecvent iarna.
- La populaţia adultă infecţia cu Rotavirus poate fi asimptomatică, sau aceştia pot prezenta simptome moderate, datorită anticorpilor dobandiţi în cursul vieţii, care oferă un beneficiu protectiv.
- Nou-născuţii, par a fi protejaţi de boala rotavirală. Epidemii neonatale cu Rotavirus (virusul a fost găsit în probe de scaun), s-au manifestat cu simptome moderate, iar mulţi dintre copii au fost asimptomatici.
- Sugarii alimentaţi la sân, prin rolul protectiv al anticorpilor materni din colostru şi laptele de mamă, sunt mai puţin vulnerabili la infecţia cu Rotavirus.
- Raportul CNSCBT pentru anul 2012: rotavirul a fost izolat in 29,5% din cazurile diareice internate, adica in 1/3 din cazuri, comparativ cu alti agenti patogeni E.Coli (16,8%), Shigella (4,1%), Salmonella (12,1%), Campylobacter (5,9%), altii (31,2%).
Rezervorul de virus
- Bolnavii şi purtatorii de virus asimptomatici pot transmite virusul.
- În ziua a 3-a si a 4-a excreţia este maximă, putând persista până în a 28-a zi.
Calea de transmitere
- Fecal – orală prin contaminarea mâinilor, suprafeţelor şi obiectelor sau prin consum de apă contaminată.
- Fecalele unei persoane infectate conţin mai mult de 10 trilioane de particule infectante /gram din care doar 10 – 100 din acestea sunt responsabile de transmiterea infecţiei la alte persoane.
Contagiozitatea
-
Este foarte mare în colectivitaţile de copii.
Incubaţia
- Este de 1 -3 zile
Imunitatea
- Se dezvoltă cu vârsta şi este specifică de tip.
Patogenie
- Rotavirusul invadeaza celulele epiteliale intestinale si se replica, provocând o „tocire” a vililor intestinali si o crestere a celulelor inflamatorii in lamina propria. Mucoasa gastrica nu este afectata. In infectia virala scade absorbţia apei si a electroliţilor, tulburările de absorbtie rezultate avand un rol important in geneza diareei.
- Rotavirusul produce o enterotoxina care poate induce secretie si poate contribui la diareea secretorie.
Tablou clinic
- Gastroenterită de la forme uşoare la severe.
- Debutul – apariţia bruscă a diareii şi vărsăturilor.
- Diaree apoasă, ocazional sângerare intestinală ocultă sau francă.
- Deshidratarea frecventă la infecţiile cu rotavirus, principala cauză de deces.
- Semne de gravitate:
- deshidratare (turgor diminuat, pliu cutanat lenes, mucoase uscate, ochi înfundaţi în orbite, fontanelă deprimată),
- tulburări nervos-centrale şi circulatorii,
- pierdere în greutate de peste 10%.
- febră oscilantă
- Durată – între 2 şi 8 zile.
- Se pot asocia simptome respiratorii:
- rinită,
- raluri în căile aeriene,
- eritem faringian,
- adenopatie cervicală palpabilă,
- semne de otită medie
- În 5-10% din cazurile cu infecţie cu rotavirus, poate apare intoleranţă secundară pentru lactoză.
- Boala este autolimitată (5-6 zile), şi poate avea o evoluţie gravă la imunocompromisi.
Examene de laborator
- Identificarea virusului – tehnici ELISA (kit-ul Rotazim) care detectează antigenul viral în fecale, RIA, Latex aglutinare.
- Coprocitograma – scaune frecvente, cu materii fecale în cantitate mare, apoase, posibil cu striuri sanguinolente, cu pH < 5,5, cu mai putin de 5 leucocite/câmp, şi fară leucocitoză.
Diagnosticul diferential
- Cu alte infecţii care determină enterite (bacterii sau protozoare).
- Atenţie ! Afecţiunile chirurgicale (apendicita, invaginaţia, ocluzia intestinală), pot mima iniţial o gastroenterită virală.
Tratament
- Rehidratarea orală sau parenterală este principala măsură terapeutică.
- Menţinerea statusului nutriţional al pacientului este al doilea obiectiv în tratamentul enteritelor virale.
- Este importanta urmarirea nivelului electrolitilor si al glicemiei!
- Antibioticele NU sunt indicate ele NU au nici un beneficiu.
Preventie
- Masurile de igienă personală şi de alimentaţie reduc riscul transmiterii bolii (spălatul mâinilor, izolare).
- Alimentaţia la sân rol în prevenţie şi ameliorarea infecţiei prin anticorpii transmişi.
- Vaccinarea este este recunoscută ca singura măsură de control şi de profilaxie primară pentru prevenirea bolii.
- OMS – recomanda introducerea vaccinarii antirotavirus in toate programele nationale de imnunizare
- ESPID/ESPGAN – recomanda vaccinarea tuturor copiilor sanatosi, inclusiv a prematurilor (nascuti la cel puțin 27 săptămâni de sarcină), la vârsta cronologică, similar cu nou născuții la termen.
Vaccinul rotaviral:
- Preparat liofilizat cu tulpini vii atenuate de rotavirus uman.
Compoziție:
- Tulpina de rotavirus uman RIX4414 (viu atenuat),produsa pe cellule Vero minimum 106-0 DICC,
- Alte componente pulbere: zahar, dextran, sorbitol, aminoacizi, mediu Dulbecco Eagle modificat (MDEM)l
- Solvent: carbonat de calciu, guma xantan, apa purificata
Utilizarea în asociere cu alte vaccinuri :
- Poate fi administrat concomitent cu oricare dintre vaccinurile monovalente sau combinate [inclusiv vaccinurile hexavalente (DTPa-VHB-VPI/Hib)].
Diaree cu Rotavirus in cifre si grafice:
- 1973 (Australia) – Ruth Bishop identifică virusul în celulele duodenale şi jejunale extrase prin biopsie, de la copii cu gastroenterită acută nebacteriană.
- 1974 – Thomas Henry Flewett sugerează numele de rotavirus, după ce observă la microscopul electronic particule cu un diametru de aproximativ 80 nm, având un nucleu hexagonal şi capsomere aranjate dublu spiralat, în spiţe de roată.
- 1976 – descris la câteva specii de animale.
- 1978 – numele este recunoscutoficial de către Comitetul Internaţional de Clasificare a Virusurilor.
- 52% din cazurile de boala diareica acuta internate sunt la grupa 0 – 5 ani.
Prezentare:
-
Preparat liofilizat cu tulpini vii atenuate de rotavirus uman.
Mod de administrare – orală
- 2 doze, prima la vârsta de 6-14 săptămâni, iar a doua după minim 4 săptămâni.
- Prima doză administrată nu mai târziu de 14 de săptămâni
- Vaccinarea trebuie finalizată până la vârsta de 24 săptămâni (6 luni) întrucât siguranţa nu a fost evaluată la copii mai mari.
- Nu există restricţii pentru sugar în ceea ce priveşte consumul de alimente sau lichide, nici înainte şi nici după vaccinare.
- Vaccinul nu trebuie niciodată injectat!!!!
Contraindicații:
- Antecedente de reactii alergice severe (anafilactica) la o componenta vaccinala sau la o vaccinare anterioara
- Starile de imunodeficienta severa
- Episod acut de boala, inclusiv BDA (forme medii sau severe)
- Antecedente de invaginatie (exista date care sugereaza ca la acesti copii vaccinarea anti-rotavirus creste riscul de a face un nou episod de invaginatie; la copiii fara astfel de antecedente nu s-a dovedit un risc crescut de invaginatie postvaccinal)
Reacții adverse:
- Apar mai frecvent în primele 7-8 zile post-vaccinare.
- Sunt similare ca frecvența altor tipuri de vaccinare.
- Simptome: vărsături, diaree, iritabilitate, febră.
- Nu s-au raportat reacții adverse grave.
RESURSE
- CDC – The Pink Book
- CDC
- CNSCBT – Raport pentru anul 2012 / Analiza evolutiei bolilor transmisibile aflate in supraveghere