Tetanosul

Posted in Tetanosul

Definitie

  • Este o boală toxi-infecţioasă gravă, netransmisibilă, determinată de o exotoxină neurotoxică produsă de Clostridium tetani şi caracterizată prin contractură musculară generalizată şi evoluţie spre deces.

Epidemiologie

  • Sporii tetanici sunt răspândiţi pe tot globul, rezistând mult timp în sol.
  • Sursa de infecţie – animalele, uneori omul
  • Transmiterea – prin contact direct cu solul sau obiecte contaminate. NU se transmite de la om la om!
  • Receptivitatea este generală
  • Trecerea prin boală NU lasă imunitate
  • Incidenţă mai mare în zonele rurale şi în lunile calde

Etiologie

  • Clostridium tetani este un bacil anaerob, gram-pozitiv, sporulat, sensibil la căldură şi la prezenţa oxigenului. Produce două toxine: tetanolizina şi tetanospasmina. Sporii sunt răspândiţi în sol şi în intestinele animalelor, sunt foarte rezistenţi la căldură, uscăciune, fierbere,dezinfectante. Sunt distruşi prin autoclavare>15 minute.

Patogenie

  • Bacilul tetanic pătrunde în organism prin leziuni cutaneo-mucoase – plăgi tetanigene
  • Se multiplică la poarta de intrare și eliberează toxine
  • Toxina tetanică, tetanospasmina, difuzează prin sânge la
    nivelul joncțiunii neuro-musculare și blochează impulsurile inhibitorii cauzând contracturi musculare
  • Toxina tetanică are grad mare de toxicitate, doza letală fiind
    2,5 ng/kcorp și odată fixată, nu mai poate fi neutralizată de
    antitoxină

Tablou clinic

  • Perioada de incubație – în medie 8 zile ( 3- 21 zile)
  • Debutul precoce are un prognostic fatal
  • Se descriu 3 forme:
    • forma localizată
      • în vecinătatea plăgii tetanigene
      • formă rară, prognostic bun
    • forma cefalică
      • afectarea nervilor cranieni, formă rară
      • în urma unei plăgi infectate a capului
    • forma generalizată
      • frecvență crescută, 80% din cazuri
      • contractura musculară generalizată
      • trismus – contractura mm. maseteri
      • tulburări de respirație și de deglutiție
      • tulburări neurovegetative- hipertermie, transpirații, tahicardie, hipotensiune
      • contracturi paroxistice frecvente

Diagnostic

  • Anamneza – plaga tetanigenă
  • Clinic – trismus, contractura musculară, paroxisme
  • Laborator – izolarea C.tetani din plagă nu este utilă – doar în 30% din cazuri- culturi pozitive
  • Determinarea titrului Ac antitetanici Titrul protector – 0,01 UI/l

Tratament

  • Curățarea plăgii – eliminarea sursei de exotoxină
  • Neutralizarea toxinei circulante- Ig antitetanos 3000-5000 im
  • Antibioterapie- Penicilina G 1-2 mil. UI/zi, 7-10 zile
  • Tratamentul contracturii musculare și a complicațiilor
  • Imunostimulare specifică cu ATPA

Profilaxie- Vaccinarea specifică

  • Tratamentul plăgilor cu risc tetanigen (Recomandari- aici)
  • Vaccinarea cu anatoxină tetanică adsorbită – min 40 UI
  • Nu se administrează vaccin monovalent ci în combinații cu alte vaccinuri – vaccinuri plurivalente
  • Nu este teratogen, poate fi administrat în siguranţă gravidelor pentru prevenirea tetanosului neonatal
Schema de vaccinare primară – Copii 0- 6 ani
Vaccinare cu DTaP
  • Doza I: Vârsta 2 luni
  • Doza II: Vârsta 4 luni; Interval minim: 4 săptămâni
  • Doza III: Vârsta 6 luni;Interval minim: 4 săptămâni
  • Doza IV: Vârsta 15-18 luni;Interval minim: 6 luni
  • Revaccinare I: Vârsta 4-6 ani, cu DTaP
  • Revaccinare II: Vârsta 11- 12 ani, cu TdaP
  • Revaccinare la fiecare 10 ani, cu Td!În cazul unei plăgi cu risc tetanigen, se face un rapel dacă au trecut mai mult de 5 ani de la ultima doză
Schema de vaccinare primară – Copii nevaccinaţi,
în vârstă de peste 7 ani – Vaccinare cu TdaP sau Td
  • Doza I: TdaP –recomandare ACIP: prima doză să conţină şi componenta pertusis
  • Doza II: Td; Interval: 4 săptămâni
  • Doza III: Td; Interval: 6 -12 luni
  • Revaccinare –Td, la fiecare 10 ani

!În cazul unei plăgi cu risc tetanigen, se face un rapel dacă au trecut mai mult de 5 ani de la ultima doză
!Profilaxia tetanosului neonatal- administrarea ATPA la gravid în ultimul trimestru de sarcină( dacă nu au primit un rapel în ultimii 5 ani.

difterie

Tetanos in cifre si grafice:
 
Date OMS – Mortalitatea prin tetanos neonatal la nivel mondial:
  • 1980 – 800.000 decese; 2002 – 180.000 decese
  • 2008 – 59.000 decese; 2011 – 61.000 decese
Date ECDC – Europa- Morbiditatea prin tetanos:

  • 2008 – 116 cazuri; Incidenţa – 0,03 %000
  • 2011 – 148 cazuri; Incidenţa – 0,04 %000

SUA- Incidenţa şi mortalitatea prin tetanos 1900- 2010
grafictetanos

Romania – Morbiditatea prin tetanos 1970-2009
In anul 2009, s-au înregistrat 9 cazuri de tetanos, niciun caz de tetanos neonatal.

Plagă tetanigenă – orice plagă murdară care creează condiții de anaerobioză:
  • plagă mică, profundă – înțepături, așchii
  • plagă extinsă, profundă, cu țesut necrozat
  • plagă iatrogenă – avort septic, suturi nesterile
  • plagă ombilicală la nou-născut – infectare prin folosirea unor instrumente nesterile, murdare, pentru secționarea cordonului
Tetanosul neonatal
 
  • apare la nou-născuți din mame nevaccinate
  • prin infectarea bontului ombilical
  • forma generalizată, cu opistotonus
  • prognostic nefavorabil
  • evoluție rapidă spre deces
  • În anii 2000-2003 au fost estimate 257.000
  • decese/an, cauzate de tetanos neonatal
Tetanosul generalizat
 
  • facies sardonic – trismus- contractura mușchilor maseteri
  • contractura musculară generalizată cu opistotonus
  • tulburări de deglutiție și de respirație
  • tulburări neurovegetative
  • contracturi paroxistice frecvente care durează 3-4 săptămâni
  • în caz de vindecare, refacerea totală- în câteva luni
Complicații
  • respiratorii: pneumonii, insuficiență respiratorie
  • cardiovasculare: aritmii, miocardită, embolii
  • digestive: ileus paralitic, ulcer de stress
  • osoase: fracturi, tasări vertebrale
  • musculotendinoase: rupturi musculare, dezinserții
Sechele

  • atrofii musculare
  • redori articulare
  • dezinserții tendinoase
  • calcificări periarticulare

Prezentare:

  • bivalent: DT
  • trivalent: DTP
  • tetravalent: DTP-AP
  • pentavalent: DTP-AP-Hib
  • hexavalent: DTP-AP-Hib-HepB

Calea de administrare: i.m.

Contraindicaţii şi precautii:

  • reacţii alergice severe la componentele vaccinului sau la o doză anterioară
  • boli acute moderate sau severe

Reacţii adverse:

  • locale – eritem, induraţie
  • febra, afectarea stării generale sunt puţin frecvente
  • Reacţii generale grave- anafilaxia, complicaţii neurologice- extrem de rare

Condiţii de păstrare:

  • la temperaturi între 2 – 80C (la frigider). Nu se congelează.